Asa cum povesteam intr-o postare aterioara,am facut si eu aceasta iesire.Eu am avut noroc sa am parinti "deschisi" si receptivi care au constientizat zbaterea mea si au trimis mesajul potrivit de acceptare si iubire,alaturi transmitreii mesajului lor ca "Dumnezeu poate muta muntii".
Dar nu voi vorbii despre mine si cazul meu,care a fost unul fericit,ci despre o poveste care a agitat apele in State. Povestea am gasit-o aici iar adevarata marturie aici. Mai jos va fii o reproducere a textului.Stiu,voi cei tineri stiti engleza, o vorbiti si o cititi,dar parintii nostrii nu,nu toti. De asta consider ca e necesara o reproducere in romana. Poate un suflet zdrobit va cauta raspunsuri si poate le va gasi aici .
"Seara tarziu,20 noiembrie 2001,cand a vut loc schimbul de mesaje care avea sa ne schimbe vietile. Fiul meu de 12 ani,eu in biroul meu iar el in dormitorul sau.
Ryan scrie: trebuie sa iti spun ceva
Mama scrie: spune,ascult
Ryan spune: nu stiu cum sa incep,dar...simnt ca nu mai pot sa te mint despre ceea ce sunt cu adevarat.Cred ca am ascuns destul asta si trebuie sa iti spun acum.Dar cred ca banuiesti deja ce vreau sa iti spun.
Ryan scrie: sunt gay
Ryan scrie: nu pot sa cred ca am putut sa iti scriu asta
Mama scrie: glumesti, nu ?
Ryan scrie : nu
Ryan scrie: mi-as dori sa pot sa ma intelegi ca pe unchiul don
Mama scrie : bineinteles
Mama scrie: de ce crezi ca esti
Ryan scrie: pentru ca asta simnt
Ryan scrie:desi nu inteleg
Mama scrie : continua
Ryan scrie : asta e felul meu de a fi si e ceva ce pur si simplu simnt
Ryan scrie: asa cum tu nu esti lesbiana si pur si simplu cunosti asta
Mama scrie : cum adica ?
Ryan scrie : stiu ca sunt gay
Ryan scrie :asta sunt
Mama scrie : sa stii ca te iubesc orice ar fii
Ryan scrie : sunt alb,nu sunt negru
Ryan scrie:stiu
Ryan scrie : sunt baiat nu sunt fata
Ryan scrie :si sunt atras de baieti nu de fete
Ryan scrie: la fel simnti si tu si esti sigura de asta
Mama scrie: dar stii ce crede Dumnezeu despre asta,nu ?
Ryan scrie : da,stiu
Mama scrie: multumesc ca mi-ai zis
Ryan scrie: si sunt foarte dezorientat din punctul asta de vedere
Mama scrie : si te iubesc mai mult acum pentru ca ai fost sincer cu mine
Ryan scrie: stiu
Ryan scrie : multumesc
Eram socati complect.Nu pentru ca n-am fi cunoscut sau am fi urat persoane gay-insusi fratele meu si-a recunoscut orientarea cu cativa ani mai devreme,si il iubeam la fel de mult.Dar Ryan ?! Care era neinfricat,si baiat din toate punctele de vedere.Nu eram pregatiti pentru asa ceva,iar emotiile ne-au coplesit tinandu-ne treji intreaga noapte,emotii care se transforma in sentimente,iar sentimentul care ne va influenta rectiile in urmatorii 6 ani va fi FRICA.
I-am spus ceea ce orice parinte crestin,care crede in Biblie,i le spune copilului lor:
Te iubim.Te vom iubii intotdeauna.Dar ne este foarte greu.FOARTE greu.Pentru ca stiam ce spune Dumnezeu despre cei ca tine,iar in contextul asta se pot face alegeri gresite.
Te iubim cum nu ar mai fii in stare sa o faca cineva,dar au mai fost persoane care s-au confrutat cu aceste porniri,iar Dumnezeu a lucrat,si le-a indreptat pornirile.Iti vom cumpara cartile care spun povestile lor...poti asculta marturiile lor,si ne vom lasa incredintati pe mana Domnului.
Te iubim,suntem mandrii ca esti fiul nostru,dar esti tanar si orientarea ta inca este in dezvoltare,sentimentele pentru baieti nu te transforma automat in gay.Asa ca te rog,nu mai spune nimanui ca ESTI gay.Inca nu esti sigur in privinta asta,identitatea ta adevarata nu e aceea ca esti gay ci ca esti fiul lui Dumnezeu.
Te iubim,nimic nu va schimba asta,dar va trebuii sa il urmezi pe Iisus Cristos,sfintenia este singura cale care trebuie sa o urmezi.Alegerea ta trebuie sa fie Iisus,indiferent de orice altceva.Iar din moment ce stii ce spune Biblia si mai stii si ceea ce inseamna sa il urmezi pe Dumnezu a da frau liber orientarii tale sexuale NU este o optiune.
Am crezut ca intelegem magnitudinea sacrificiului care,noi si Dumnezeu,il ceream lui Ryan si am crezut ca acest sacrificiu va duce la o viata prospera, pacea perfecta si viata vesnica.Ryan a fost din totdeauna atras de lumea credinte,dorea sa ii fie pe plac lui Dumnezeu cu orice chip,iar in urmatorii 6 ani a incercat din toate puterile lui sa il urmeze pe Iisus.Ca multi altii inaintea lui, l-a implorat pe Dumnezeu sa il schimbe,sa il faca sa ii placa fetele.Invata pe derost versete din Biblie,se intalnea saptamana de saptamana la discutii cu pastorul,participa cu entuziasm la evenimentele cu tinerii din biserica,la studii biblice si chiar s-a botezat.A citit toate cartile care pretindeau ca stiu de unde se trag inclinatiile astea gay,care pretindeau ca pot raspunde la toate "de ce?" in ce priveste atractia asta fata de baieti,a trecut prin conflicte dureroase impreuna cu sotul meu si cu mine,si-a construit relatii frumoase cu alti baieti-baieti hetero-doar pentru a urma sfatul specialistilor. A facut o marturisire in fata grupului de tineri din biserica cu privire la salvarea lui de catre Dumnezeu,argumentand cu versete spuse din memorie.
Dar in realitate nimic nu se schimbase.Dumnezeu nu a raspuns rugaciunilor lui-rugaciunilor noastre-desi eram incredintati ca nimic nu ii este imposibil Dumnezeului care a creat intregul Univers,iar schimbarea lui Ryan in hetero ar fi floare la o singura ureche pentru EL.Dar EL nu a facut-o.
Eram bine intentionati(in adancul sufletului nostru credeam ca ceea ce facem este din iubire) nu i-am dat sansa lui Ryan sa confrunte ceea ce Dumnezeu spunea despre orientarea lui prin Biblie.Ne-am crescut toti ceilalti 3 copii cu ideea ca trebuie sa aiba un spatiu al sau in care sa isi expuna toate incertitudinile cu privire la Biblie si Dumnezeu pentru a decide in deplina cunostinta de cauza daca vor sa il urmeze pe Iisus,sa aiba propria lor credinta,sa obtina ei insisi adevarul.
Dar lui Ryan nu i-am dat optiunea asta,de frica sa nu aleaga gresit.
Practic i-am impus fiului nostru sa aleaga intre Iisus si sexualitatea lui .
A facut 18 ani,a inceput sa fie depresiv,cu ganduri sinucigase,dezamagit si convins ca niciodata nu o sa reuseasca sa ii fie pe plac lui Dumnezeu,daca ar face o alta alegere.A abandonat Biblia si odata cu ea credinta incercand sa isi obtina pacea pe alte cai...iar prima cale au... fost drogurile.
Fara intentie l-am facut sa isi urasca orientarea,iar aceasta orientare nu putea fii separata de propria fiinta,l-am facut sa se urasca pe sine insusi.Asa ca a inceput sa se dorgheze,a facut-o fara se se gandeasca la consecinte,fara precautie,facandu-ne se nr alarmam toti cei care il cunosteam.
Dintr-o data frica(sa fiu sincera ma ingrozea),de a se afisa cu vreun iubit,s-a materializat.Iar la frica ca ar putea patii ceva in perspectiva noilor sale alegerii,a respingerii lui Iisus si a credintei,se adauga si furia lui pe Dumnezeu
La inceput a inceput sa bea bere si sa foloseasca "iarba"...dar in 6 luni a ajuns la cocaina si heroina.
Faptul ca se ura pe el insusi si furia sa fata de ideea de Dumnezeu i-a hranit dependenta.
La scurt timp am pierdut legatura cu el .Timp de un an si jumatate nu am mai stiu nimic despre el.Nu stiam daca este viu sau mort.In acele momente spre Dumnezeu ne era concentrata toata credinta noastra !
Am incetat sa ne mai rugam ca Ryan sa devina hetero si am inceput sa ne rugam ca Dumnezeu sa ii arate ca il iubeste asa cum e.
Am incetat sa ne mai rugam ca nu cumva Ryan sa aiba vreodata iubit,si am inceput sa ne rugam ca sa ni se dea sansa sa ii cunoastem iubitul.
Am incetat pana si sa ne mai rugam ca Dumnezeu sa ni-l aduca acasa,si am inceput sa ne rugam ca El sa il duca in casa Lui.
Dupa o vreme,baiatul nostru ne-a sunat,dupa 18 luni de tacere,Dumnezeu ne-a schimbat felul nostru de a gandi.Pentru ca in timp ce a fost drogat,Ryan, a facut toate pacatele de pe lume,primul lucru care ne-a intrebat a fost:
Oare,ma puteti ierta ?(i-am spus ca bineinteles ca deja il iertasem,ca este deja iertat).
Oare ma veti putea iubii la fel?(I-am spus ca nu ne-am oprit nicio clipa din a-l iubii.Ca il iubim mai mult ca oricand)
Credeti ca ma puteti accepta daca am si un iubit?(Plangand,i-am spus ca il acceptam cu cati iubiti vrea.Ca vrem sa il avem in vietile noastre din nou si nu doar pe el ci si pe cel pe care il iubeste)
O noua etapa a inceput.Una de vindecare,comunicare libera si mult har.Mult,mult har!
Iar Dumnezeu a fost in fiecare pas pe care il faceam,luminandu-ne si calauzindu-ne,reamintindu-ne cu blandete sa ne iubim copilul,iar restul sa lasam pe seama LUI.
In urmatoare luna am inceput sa invatam sa ne iubim copilul cu adevarat.Punct.Fara conditii,neconditionat.Am invata sa ne placa ceea ce fiului nostru ii placea...si nu a fost usor.De ceea ce ma temeam am vazut ca defapt era o binecuvantare.
Călătoria nu a fost fără greșeli, dar am avut rabdare unii cu altii, iar scuzele și iertare a devenit o parte naturală a relației noastre.Era o lupta grea cu alcoolul si drogurile dar noi luptam impreuna cu el .Iar apoi vazand ca noi il iertasem,a inceput sa se gandeasca ca poate si Dumnezeu il va ierta.
Dar Ryan face clasica greseala a dependentilor de droguri...s-a intors la vechii prieteni folosindu-se de vechile obiceiuri.Iar o seara care trebuia sa fie o seara de filme s-a transformat intr-o seara in care a "tras pe nas" pentru prima data dupa 10 luni si a facut-o pentru ultima data.
Am primit un telefon de la un asistent social de la Harborview Medical Center din Seattle care ne ruga sa venim sa vedem daca nu cumva este fiul nostru care a fost adus in coma la ei.Am stat 17 zile la Harborview unde intraga familie l-a inconjurat cu iubire pe Ryan.Am vazut minuni dupa minuni pe care doctorii nu si le puteau explica.Dumnezeu era PREZENT in camera aceea .
Ryan a suferit leziuni cerebrale grave care l-au lasat complect paralizat,dar doctorii erau increzatori ca va traii.Din pacate pe neasteptate,Ryan a murit pe 16 iulie 2009.Pierzand ocazia de a-l mai iubii pe fiul nostru gay...pentru ca Dumnezeu a ascultat rugaciunile noastre ...facandu-ne sa nu mai avem un fiu gay.S-a implinit ceea ce ne rugasem atata vreme,aceea de a nu avea un fiu gay,fara sa avem in vedere intreaga panorama.
Acum,cand ma gandesc la frica care mi-a cauzat reactiile mele in relatia mea cu Ryan in cei 6 ani dupa ce mi-a spus,plang si imi dau seama ce proasta am fost.Cat de gresit a fost sa imi fie frica,intristandu-l pe el iar acum din cauza greseli mele voi suferii restul zilelor care le mai am .Eram suparata pentru ceea ce era el in loc sa pasesc prin credinta m-am lasat cuprinsa de frica.
Acum cand ne viziteaza prietenii lui gay,ma gandesc ca ce bine ar fi fost ca Ryan sa fie la cina impreuna cu iubitul sau.In schimb mergem noi sa ii vizitam mormantul...mergem cand este ziua lui,purtam portocaliu(culoarea lui preferata).Avem pretioasele amintiri de la el fotografii, haine purtate, notite, liste de lucruri care le indragea, franturi din pasiunile sale, ne amintim de rimele amuzante care le inventa,Curious George and baseball blankey, totul care ne amintește de băiatul nostru frumos ... care a plecat si care nu ne va mai lasa alte amintiri.
Ne bucuram de ceilalti copii ai nostrii,de nuntile lor,de familiile lor,dar din banda celor 4 lipseste unul.Totul in famile e raportat la ce a fost inainte de coma (IC) si dupa moarte (DM)pentru ca suntem,acum,alti oameni,vietile noastre s-au schimbat iremediabil dupa disparitia lui .Pretuim prieteniile cu cei care sunt ca noi,care si-au pierdut si ei un copil . "
Este marturia emotionata a unei mame...care din prea mare iubire a gresit,s-a gresit.
Astfel de greseli pot fi evitate simplu prin comunicare si acceptare.Fara frica si prejudecati!
Daca ai un copil gay,nu-l indeparta,nu-l judeca ...este al tau !
